... Noi,
fără Noi,
suntem țipătul Nopții,
atârnată de ceasul Morții,
deasupra zăpezii de stele,
căzute peste pământul arid.
- Noi,
fără Noi,
nu mai suntem Noi,
când încep ploile florilor de Tei,
când îngerii cântă lângă soba Raiului
în aprige ierni,
când Cireșii se pregătesc de sărbătoarea nunților,
când de poala Verii
se leagă
jurăminte
dezlegate de păcate
și se sting doruri cu un sărut.
Când un ,,Te iubesc"
iartă tot.
Dar din toate acestea
nu mai e nimic,
dacă
Noi,
fără Noi,
nu mai suntem Noi.
3.Iunie.2021
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu