miercuri, 27 iulie 2022

Să mă ierți ...

 

- Și da, aș fi putut să-ți fiu dimineți de vară

sau nopți de Noiembrie târzii... 

 

Ba chiar,

aș fi putut să-ți fiu scara în forma vocalei O,

pe care să cobori pe panta Crucii,

în a șaptea zi

a Luminii,

dincolo de pragul Morții,

într-o permanență lepădare

de piele,

de carne,

de oase,

de Sinele străin

și de proastele obiceiuri de-a iubi

și de-a crede

tot ce aduce și duce Vântul ...

 

- Dar, am ales să-ți fiu :

blestem,

descântec,

cântec,

vers,

păcat

și tot ce iți este ancestral,

fiu al lui Manole ...

 

- Să nu mă uiți

și să mă ierți !

 

 

                                            27.Iulie.2022

 

 

 

 

 

 

 

Niciun comentariu:

Monograma hibernală

Cetină bătrână de brad, Lună albă blândă, Iarnă rece, Pe pridvor osteniți, dorm Pași... Vânt înfometat cântă... -Noapte, taci! Focul Ascultă...