Noiembrie revine și insistă în preajma noastră,
se ascunde printre cuvintele tale,
ca un semn de rămas-bun nerostit..
.
Îmi întind palmele, să-ți ating ușor ochii,
dar, tot ceea ce simt e trupul unui zid,
ce îmi taie palmele până la refuzul durerii...
Și totuși, rămân așa, nemișcat,
în fața barierei ce divide,
la intersecția dintre dorință și posibilul înlănțuit...
Dar, eu, cu palmele sângerânde, iubirea o tot strig, mut,
simultan cu Ploaia, cu Vântul și cu pietrele,
până la infinit.
20 Noiembrie 2023
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu