sâmbătă, 16 martie 2024

Poem prescris

 

-Acest poem îl prescriu,

pentru cariile născute

în mod consecutiv pe dinții Timpului,

din excesul de sentimente contorsioniste

dintre aripi de fluturi...

 

Totul:

se simte,

se aude,

se vede,

se respiră,

mai intens

și mai precis...

 

Nu se moare din această cauză

însă,

pe termen lung poate fi dăunător

și pot apărea

dureri,

insomnii,

regrete târzii

și poate un gol imens

cândva...

 

Va fi necesar de o mică ortodonție a Vinei

sau chiar de o  extracție masivă  prin uitare

însă,

până atunci,

iertare...

 

 

 

                                                              16 Martie 2024

Niciun comentariu:

Adevăruri albe

  Peste legile scrise ale Timpului, vin și se duc Umbrele călare pe coama Vântului, deasupra oglinzii pământului — zgomot de copite ...