marți, 5 ianuarie 2010

Grădina inimii

În iarna vieţii mele,
un firicel gingaş de
iubire, a înflorit în
grădina inimii mele.

Fulgii de dor cad,
şi câte o lacrimă
se topeşte uşor,
pe perna mea
în nopţile reci.

Şi mi-e teamă,
că nu va rezista
în gerul destinului
şi apoi, va îngheţa
într-o amintire…

5.Ianuarie.2010

Niciun comentariu:

Da și nu

 Multă zăpadă și un strănut de la prea mult frig... Un Vis microbian se extinde în țesătura ceții dimineților târzii, în simetria Tăcerii di...