vineri, 1 ianuarie 2010

Seara când privesc cerul

Mi-e atât de dor,
de tine iubite încât
îţi văd chipul blând
în forma mistică
a luni şi ochii tăi,
în strălucirea stelelor
seara când privesc cerul.

02.Septemrie.2009
la

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Praful de aur

  Aerul dansează cu o șuviță de lumină, pe o coardă de violoncel adormit într-un colț al unei amintiri mute.   Praful de aur se ri...

  • Litere trasate
                                În litere trasate cu cerneală, printre neantul paginilor albe, gândurile mele evadează ușor, prin fereastra nop...
  • Cu sânge rece
      Știi ...   Există sărbători care nu poartă niciodată cruci negre și nici roșii în calendar, despre care nu se știu prea multe ...
  • Simțurile
     Simțurile olfactive se transformă într-un observator imparțial, în recunoașterea Punctului  cu vederea bilaterală a Durerii ... Noaptea, Pă...