vineri, 1 ianuarie 2010

Seara când privesc cerul

Mi-e atât de dor,
de tine iubite încât
îţi văd chipul blând
în forma mistică
a luni şi ochii tăi,
în strălucirea stelelor
seara când privesc cerul.

02.Septemrie.2009

Niciun comentariu:

Distanțiere pe apă

  -Te uit, să-ți lipsesc! După ploi... Din Durere  să se nască Versul! Mersul pe apă se face întotdeauna în alb... În tăcere... Sunetul de c...