joi, 28 octombrie 2010

Oglinda prieteniei

Umărul tău, e tot mai înalt
când sufletul meu uneori,
alunecă în abis de pe piscul
vieţii, pe oglinda prieteniei…
se aşează praful indiferenţei tale,
când îmi privesc bucuria în ea,
şi parfumul amintirilor se pierde
în adierea uitării, iar încrederea
se scurge ca şi timpul şi nimic nu
mai e cum era…căci, totul se
transformă într-un joc de interese
cu replici inefabile însă, totuşi în
ochii mei, nu sunt regrete ci, dezamăgirii.

28.Octombrie.2010

6 comentarii:

. spunea...

in prietenie e valabila metafora cu oglinda in care te privesti...ce faci in schimb in fata ei e cu totul si cu totul altceva...

Cadar Katalin spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.
Cadar Katalin spunea...

Oglinda prieteniei pentru mine,mereu e importanta doar in ultimul timp s-au cam spart sau in alte prefer sa nu ma mai uit caci e mai bine.

Mi-e dor de un dusman adevarat. Ma sufoca devotamentul falsilor prieteni. De Valeriu Butuelscu

Nu stim niciodata daca o prietenie se naste mai curand din contraste decat din asemanari. Din Balzac

. spunea...

o zi frumoasa sa ai :*

mindfreak spunea...

prietenia adevarata e aproape ireala...

Aris spunea...

Prietenia se naste din acceptare...
Bine te-am regasit, frumoaso!
Imi era dor sa te citesc!

Boxa acuzaților

  Ni s-au răcit cuvintele în miez de primăvară, sub coaja albă a duminicii uitate între cele două emisfere...   Tu și eu... ...