Oglinda prieteniei
Umărul tău, e tot mai înalt
când sufletul meu uneori,
alunecă în abis de pe piscul
vieţii, pe oglinda prieteniei…
se aşează praful indiferenţei tale,
când îmi privesc bucuria în ea,
şi parfumul amintirilor se pierde
în adierea uitării, iar încrederea
se scurge ca şi timpul şi nimic nu
mai e cum era…căci, totul se
transformă într-un joc de interese
cu replici inefabile însă, totuşi în
ochii mei, nu sunt regrete ci, dezamăgirii.
28.Octombrie.2010
Mănușă rece
Perfecțiunea se ascunde într-un paralelipiped vertical roșu ... Roșu explorează dintr-un trandafir captiv la reverul Morții ... ...
-
În litere trasate cu cerneală, printre neantul paginilor albe, gândurile mele evadează ușor, prin fereastra nop...
-
Știi ... Există sărbători care nu poartă niciodată cruci negre și nici roșii în calendar, despre care nu se știu prea multe ...
-
-Tu încă, arzi în mine chiar și în venele mele, iar eu din ce în ce mai mult mă sting în surmenajul umbrei tale... Între Cer și Pământ....
6 comentarii:
in prietenie e valabila metafora cu oglinda in care te privesti...ce faci in schimb in fata ei e cu totul si cu totul altceva...
Oglinda prieteniei pentru mine,mereu e importanta doar in ultimul timp s-au cam spart sau in alte prefer sa nu ma mai uit caci e mai bine.
Mi-e dor de un dusman adevarat. Ma sufoca devotamentul falsilor prieteni. De Valeriu Butuelscu
Nu stim niciodata daca o prietenie se naste mai curand din contraste decat din asemanari. Din Balzac
o zi frumoasa sa ai :*
prietenia adevarata e aproape ireala...
Prietenia se naste din acceptare...
Bine te-am regasit, frumoaso!
Imi era dor sa te citesc!
Trimiteți un comentariu