Introvertite și pastelate
Cu ani în urmă...destinul
m-a sădit în grădina vieții, sub
cerul înnorat al singurătății și
adesea, furtunile suferinței m-au
doborât însă, razele speranței îmi
dădeau puterea de-a mă ridica...
Apoi, într-o zi, ploaia iubirii a
pătruns la rădăcina sufletului meu,
și de atunci, înfloresc zi de zi,
având petalele introvertite și pastelate.
24.Mai.2011
Monograma hibernală
Cetină bătrână de brad, Lună albă blândă, Iarnă rece, Pe pridvor osteniți, dorm Pași... Vânt înfometat cântă... -Noapte, taci! Focul Ascultă...
-
mi-am scuturat gândul de noapte, și l-am sădit în ochiul toamnei, să nu mai simt cât de dor mi-e de tine. ...
-
Un fluture în derivă, prin umbrele nopții... s-a lovit de o vocală, tocmai când minutarul... a venit în straie târzii, să-mi d...
-
știi... pietrele ce strălucesc pe inelele de la amanetul din colțul străzii cândva au fost stele căzătoare prinse în năv...
Un comentariu:
foarte frumos :)
fiecare fiinta e unica prin ceea ce este..cred in ideea de destin ...
uneori am impresia ca destinul foloseste fericirea ca pe o miza :)
Trimiteți un comentariu