vineri, 19 august 2011

Glazura vieţii


Clipe cu gust de
vise îngheţate în
paharul neîmpliniri, cu
glazura vieţii uneori, dulce
-amărui şi tăcerea mea se
topeşte uşor, sub privirii
aburul unui alt vers inedit.



19.August.2011

2 comentarii:

Aris spunea...

Tare frumos! Ma gandeam ca acea glazura putin amaruie, da un gust special si nu e chiar atat de rea daca mai si inspira...

Cadar Katalin spunea...

Pentru că şi viaţa, ca şi ciocolata e împărţită pe bucăţele. Pentru că de obicei se termină mai repede decât am vrea. Şi…nu în ultimul rând pentru că atunci când am terminat-o… tot ce rămâne e un ambalaj gol.

Monograma hibernală

Cetină bătrână de brad, Lună albă blândă, Iarnă rece, Pe pridvor osteniți, dorm Pași... Vânt înfometat cântă... -Noapte, taci! Focul Ascultă...