Glazura vieţii
Clipe cu gust de
vise îngheţate în
paharul neîmpliniri, cu
glazura vieţii uneori, dulce
-amărui şi tăcerea mea se
topeşte uşor, sub privirii
aburul unui alt vers inedit.
19.August.2011
Memoria
Fereastra - singurul ochi al Cerului care ne recunoaște după umbre. Drumul respiră prin talpa Aerului, după ce s-a dezbrăcat de pl...
-
În litere trasate cu cerneală, printre neantul paginilor albe, gândurile mele evadează ușor, prin fereastra nop...
-
Știi ... Există sărbători care nu poartă niciodată cruci negre și nici roșii în calendar, despre care nu se știu prea multe ...
-
-Nu Frica mă omoară și nici Moartea nu mă înspăimântă, ci, durerea degetelor Vieții prinse la ușa Nefericirii, mă face să țip în tăcere, d...
2 comentarii:
Tare frumos! Ma gandeam ca acea glazura putin amaruie, da un gust special si nu e chiar atat de rea daca mai si inspira...
Pentru că şi viaţa, ca şi ciocolata e împărţită pe bucăţele. Pentru că de obicei se termină mai repede decât am vrea. Şi…nu în ultimul rând pentru că atunci când am terminat-o… tot ce rămâne e un ambalaj gol.
Trimiteți un comentariu