Când
Şi când iubirea,
nu mai e de-ajuns
şi orgoliile sunt rănite,
rămâne terapia prin cuvinte...
Când luna mă privește, la geamul
meu, în clipe de singurătate şi,
îngenunchiată fiind, mereu in jur
neavând înțelegerea nimănui...
Iar, orizontul e doar, o mare iluzie
apoi, lacrima de pe obraz cade şi,
din lucruri simple... atunci, când
în viaţă, iubirea nu mai e de ajuns!
3.Ianuarie.2012
Și pe cuvânt
Nas în vânt, vis de-avânt, În nopți dalbe, în versuri albe, îmi ești muză, o galbenă roză, la o ureche, să-mi fii pereche, șopt...
-
Un fluture în derivă, prin umbrele nopții... s-a lovit de o vocală, tocmai când minutarul... a venit în straie târzii, să-mi d...
-
de brațul clipei apuse, mi-am legat sentimentul... suspinând în fața dimineții fără tine, m-am aruncat în capătul un...
-
În cufărul unui călător beat de iluzii, s-a ascuns moartea răzând de un destin chior, lăpădat într-o sală de gară veche în ...
Un comentariu:
E trist,dar uneori adevarat.
Trimiteți un comentariu