joi, 29 martie 2012

Culisele



Stau în culisele
vieții,
și privesc cum
timpul,
sprinten dansează fără
întrerupere,
în ritmurile grăbite...


Când,
e trecutul, și
dintr-o
dată, se schimbă
acordurile...
în prezentul efemer
apoi,
pașii lui...mișcându-se
ușor,
spre viitorul incert.


Însă,
publicul din sală...
pare
a fi, nevăzător
sau,
poate amnezic căci,
nimeni
nu înțelege că,
spectacolul
destinelor...e irepetabil.


                                                         29.Martie.2012

Niciun comentariu:

Semnalul mono sonor

  Vine Toamna  și se golesc paharele cu vin, iar eu tot mai gol mă simt în fața Oglinzii ... Masa îmi vorbește despre un amândoi la trecut, ...