dincolo de
fereastra
odăii mele,
lumea
pare înecată în
pași
ce își pierd
urmele pe străzi
inundate
de culori,
din vertebrele
toamnei
îngenuncheată
de secunda
rămasă fără
glas...
așteptându-te.
26.Octombrie.2017
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu