vreau să-mi
derulez viața
pe repede,
înapoi,
ca pe o melodie
de pe o casetă
veche de casetofon,
cu creionul,
până în minutul nașterii mele...
să-mi pedepsesc
,,norocul'' afurisit,
biciuindu-l de
patruzeci și două de ori,
cu cordonul
ombilical înnodat
de douăzeci și
șase de ori,
în gerul iernii,
când se crapă
cerul fâșii de lumină
albă,
ca laptele din
sânul mamei.
și ursitoarele
să-mi cânte și să-mi descânte
de deochi
de șaptezeci și
șapte de ori,
într-o apă vie
dintr-un rău,
lângă
care se
oglindesc fecioarele noaptea,
în stele,
citindu-și
soarta.
vreau să-mi
derulez viața
pe repede
înainte
până la minutul
zero.
7.Iunie.2019
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu