cobor
câte o treaptă
inexistentă,
dintr-o existență perfectă plină de defecte
și caut
acele uși închise
dintr-un cuvânt,
ținut sub tăcere,
în insomnia nopților,
sufocându-se
cu stări
amestecate...
...le disting doar cu un singur ochi,
prin fumul de țigară
aprinsă,
dintr-un reflex
convulsiv
a mâinii drepte,
ce trădează scrisul de pe ziduri
dintr-un poem
alb...
sub pseudonimul vieții.
15.Iunie.2019
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu