Lasă-ți privirea călăuzită de dantela portjartierei
de pe coapsa mea
stângă,
să găsești cheia propriului tău Rai,
să pășim amândoi dincolo de pragul rațiunii,
acolo
unde infinitul se împarte la doi
și nopțile sunt mai luminoase
decât zilele de vară,
când
lăcomia palmelor tale
îmi mușcă sânii...
Știi...
uneori
visul e o realitate absolută
sau realitatea e un vis absolut.
23.Noiembrie.2020
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu