Șapte zile negre,
Șapte nopți albe,
Șapte lacăte grele.
Mă țin captiv
În demisolul vieții.
În care toți,
Ceilalți sunt căutătorii
De vise,
Trădații din dragoste,
Bolnavii de fericire,
Blestemații de al șaptelea
neam-strămoșesc.
Uneori
Stăm la rând,
Să inspirăm
Și să expirăm
Aerul,
pe țeava disperării
În ritmul ceasului,
Ce ține locul
Butonului de panică.
9.Octombrie.2021
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu