Zidurile

 

Ne zâmbim amabil,

Ne vorbim politicos,

Cu gesturi și cuvinte

Studiate și analizate

Până la ultimul detaliu,

Cu o eleganță exacerbată,

Dar, fără să ne ascultăm

Sau să ne auzim

Cu vreun real interes.

 

Din când în când,

Facem chiar și dragoste

După normele kamasutrei,

Cu o pasiune simulată,

Dar, fără să simțim ceva

În timp real ...

 

Suntem precum două pietre,

Ce scot câteva scântei

Prin frecare sau ciocnire,

În încercarea aprinderii focului,

Care totuși nu se aprinde.

 

Suntem doar câte o fărâmă

Din zidurile

Ce se ridică între noi

Și din noi,

Tot mai înalte

Și mai multe ...

 

Mimăm fericirea și iubirea

Cu mare artă,

Când de fapt

Ne domină dorința

De-a ne uita,

De-a ne urî

Și de-a ucide ...

 

 

                                                            11.Octombrie.2021