Sunetul de zaruri aruncate
stinge liniștea zgomotoasă dintre noi
și te privesc cum devii o umbră bătrână,
în timp
ce eu încep să mă apun încet,
nu știu a câta oară.
Iar lumea se desparte în două silabe,
cu un singur glonț
care face diferența dintre ploi și prag,
în gramatica inimii.
Tremură aerul între două greșeli pe care noaptea le acoperă
cu o ultimă picătură de cerneală roșie.
11 Aprilie 2026
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu