-Scrie-mi, pe piele,
cu cea mai crudă culoare a Memoriei,
tot ce Cuvintele nu simt.
După apus,
toamna,
înainte de ploi,
la răscruci de virgule,
cu aliniate academice
și accente vii de priviri hulpave...
Când inima ta,
își recapătă auzul pe partea dreaptă,
iar ochii mei învață să asculte,
din nou,
caligrafic,
Aerul respirând pulbere de emoții,
saltul pe spate al Timpului,
într-un inel resuscitat
de sertarul situațiilor de urgență.
30 Aprilie 2026
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu