vineri, 23 aprilie 2010

În văzduhul

Vântul destinului m-a purtat
mereu, în văzduhul vieţii…
uneori, prin ploii de vise pierdute…
alteori, sub razele iubirii amăgitoare…
iar acum, m-a lăsat pe palma sufletului lui…
de unde adesea, evadez în cuvinte…
până în clipa, când voi deveni una cu pământul.


20.Aprilie.2010

Niciun comentariu:

Da și nu

 Multă zăpadă și un strănut de la prea mult frig... Un Vis microbian se extinde în țesătura ceții dimineților târzii, în simetria Tăcerii di...