În văzduhul
Vântul destinului m-a purtat
mereu, în văzduhul vieţii…
uneori, prin ploii de vise pierdute…
alteori, sub razele iubirii amăgitoare…
iar acum, m-a lăsat pe palma sufletului lui…
de unde adesea, evadez în cuvinte…
până în clipa, când voi deveni una cu pământul.
20.Aprilie.2010
vineri, 23 aprilie 2010
Memoria
Fereastra - singurul ochi al Cerului care ne recunoaște după umbre. Drumul respiră prin talpa Aerului, după ce s-a dezbrăcat de pl...
-
În litere trasate cu cerneală, printre neantul paginilor albe, gândurile mele evadează ușor, prin fereastra nop...
-
Știi ... Există sărbători care nu poartă niciodată cruci negre și nici roșii în calendar, despre care nu se știu prea multe ...
-
-Nu Frica mă omoară și nici Moartea nu mă înspăimântă, ci, durerea degetelor Vieții prinse la ușa Nefericirii, mă face să țip în tăcere, d...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu