Oglinzile

 

 

În basmele cu final fericit,

oglinzile

se întorc spre noi,

în fiecare noapte,

la aceeași oră,

doisprezece fix

să ne arate că suntem

născuți dintr-o matriță,

de antieroi

îmbrăcați în hainele

croite în atelierele ego-ului

improvizate în secțiile de psihiatrie,

când se aprinde lumina verde a semaforului

alergăm după iluzii

și ne vindem sentimentele,

fără scrupule

lăsând în urmă totul,

fără nici o ezitare

pentru compromisuri ce ne vor duce

la saci de nisip.

curgând

peste amprenta demnității noastre,

pierdută

odată cu codul numeric personal

în focul morții

și toate oglinzile se topesc

în gura sobelor reci,

iar cuiele bătute în cele patru scânduri

sună

a clopote de vecernie,

a copite de cai sălbatici

sau a cântec vechi de leagă

printre flori de iarbă,

abia

înflorite de sărbători ...

 

 

                                             18. Decembrie.2021