… uneori
păsările de noapte
cântă
acolo unde lumina tace
și oglinzile
se acoperă cu boala Timpului,
contaminat prin crăpăturile pereților galbeni,
iar ceasul nopților târzii
se dă singur, din când în când,
înainte și înapoi
cu o oră,
ce te face să ai senzația
de parc-ai fi cu un picior în viitor
și cu celălalt în trecut,
fără să mai înțelegi
dacă ești
viu sau mort
sau dacă ești doar un vulcan uriaș,
în care fierb toate sentimentele contradictorii
ale Pământului,
la trei sute și șaizeci de grade,
chiar
dacă sufletul tău
nu e altceva decât forma perfectă
a unui vid ...
dincolo de ferestre.
10.Decembrie.2021-ora:00:31
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu