... îmi scutur nopțile de insomnii
și găsesc cuvinte
împletite în coada unei fraze
întinse pe o coală de hârtie albă,
în sertarul
mutat în mijlocul dimineții rotunde
și toate semnele de punctuație
fac front comun
în fața oboselii,
ce mă cuprinde
perfid
de ceva vreme ...
și tot ce aș vrea să fac
e să mă arunc într-un somn adânc,
până când norii ar face spume
și s-ar omogeniza cu mirosul pământului
și să mă trezesc doar atunci
când ar suna ceasul învierii
(ca o poezie albă)
la capătul lumii noi.
15.Martie.2022
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu