- De ce vii în ceasul nopții târzii
și te dezbraci de drumuri îndepărtate
și te faci comodă picior peste picior,
în gândurile mele
și îmi sperii liniștea?
- De ce vii de fiecare dată când cuprind
ușor plapuma în brațe,
iar perna mă întreabă timidă
una -alta,
într-un dialog tacit?
Acum,
când m-am împăcat cu singurătatea,
chiar și pe Dumnezeu
l-am iertat
pentru durerea dintre coaste,
atunci când plouă
și ți-am blestemat tot neamul tău
de drac ...
Cânt de dor și de moarte
îmi ești femeie,
la ușa nebuniei absolute.
11.Martie.2022
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu