vineri, 8 aprilie 2022

Plan secundar

 

 

De fiecare dată

când stau într-un plan secundar,

amurgul îmi apasă tâmpla

cu forța planului primar,

până când încep

să am un sentiment extra-cubic

cu colțurile extra-ascuțite

și marcate cu punctele

din capătul frazelor,

pe care am uitat să ți le spun,

dintr-un gest egoist al luminii verticale,

deși

te iubeam ...

 

Acum, când te simt departe,

mă simt pe mine

mai aproape ...

 

Mai aproape de cer,

mai aproape de ploi,

mai aproape de pământ,

și nu mai am nevoie de clișee,

să fiu

cel care poate vedea

dincolo de iluzii

cu un singur ochi

întredeschis.

 

 

                                     8.Aprilie.2022

Niciun comentariu:

Memoria

  Fereastra - singurul ochi al Cerului care ne recunoaște după umbre.   Drumul respiră prin talpa Aerului, după ce s-a dezbrăcat de pl...