Dincolo...

Eşti roua care m-a
făcut să reînfloresc
în deşertul vieții şi,
adierea speranței îmi
poartă parfumul iubirii.
Sub razele efemere de
fericire, mă simt unică
iar, după fiecare furtună
a destinului, devin din ce
în ce mai rezistentă în nopțile
reci...când stele, îmi ţin de urât
şi mă ascultă dincolo de tăcere...
şi luna, revarsă pe hârtie cuvinte scrise.


1.Martie.2011