luni, 3 septembrie 2018

Stau pe marginea unei secunde


-Toamnă, de ce îmi ruginești
cuvintele,
ce stau tăcute
pe marginea unei secunde prăfuită
de stele?

Mai lase-mi-le o vară
și o primăvară
până
la iarnă!


                                                 3.Septembrie.2018
la

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Monolog din spatele ușii albastre

  Se văd ninsori în privirea ta tot mai des și mai aproape, iar mirosul de vară din păr ți se pierde în capriciile englezești de toa...

  • Litere trasate
                                În litere trasate cu cerneală, printre neantul paginilor albe, gândurile mele evadează ușor, prin fereastra nop...
  • Cu sânge rece
      Știi ...   Există sărbători care nu poartă niciodată cruci negre și nici roșii în calendar, despre care nu se știu prea multe ...
  • Surmenajul
      -Tu încă, arzi în mine  chiar și în venele mele, iar eu din ce în ce mai mult  mă sting  în surmenajul umbrei tale... Între Cer și Pământ....