joi, 11 aprilie 2019

Candele roșii


E noaptea în care înnebunesc cucuvelele
și moartea își caută coasa.
Iar îngerii împletesc coronițe din flori de stele
căzătoare,
soldaților
plânși de miresele lor,
 în biserica sfinților fără nume,
cu ziduri ce miros a ulei ars
de candele roșii
ca sângele.

E noaptea în care îmi scriu poemul
alb
cu praf de pușcă.


                                       11.Aprilie.2019

Niciun comentariu:

Moșoroi de vise

  Deseori mi-e dor  să nu fiu aici și să Fiu  acolo  unde pot fi Eu...! Urechea să-mi fugă  într-un cântec de greier leneș, tolănit prin iar...