joi, 11 aprilie 2019

Candele roșii


E noaptea în care înnebunesc cucuvelele
și moartea își caută coasa.
Iar îngerii împletesc coronițe din flori de stele
căzătoare,
soldaților
plânși de miresele lor,
 în biserica sfinților fără nume,
cu ziduri ce miros a ulei ars
de candele roșii
ca sângele.

E noaptea în care îmi scriu poemul
alb
cu praf de pușcă.


                                       11.Aprilie.2019

Niciun comentariu:

Memoria

  Fereastra - singurul ochi al Cerului care ne recunoaște după umbre.   Drumul respiră prin talpa Aerului, după ce s-a dezbrăcat de pl...