E noaptea în
care înnebunesc cucuvelele
și moartea își
caută coasa.
Iar îngerii
împletesc coronițe din flori de stele
căzătoare,
soldaților
plânși de
miresele lor,
în biserica sfinților fără nume,
cu ziduri ce
miros a ulei ars
de candele roșii
ca sângele.
E noaptea în
care îmi scriu poemul
alb
cu praf de
pușcă.
11.Aprilie.2019
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu