duminică, 28 aprilie 2019

M-am logodit


m-am logodit cu suferința,
într-o iarnă
pe la patru dimineața,
miercurea.
prin voalul ceții,
ne-am privit adânc în ochi
și am semnat un contract prenupțial nonverbal,
până când moartea ne va despărți
cred...
nu-mi mai aduc aminte de multe lucruri
din ziua respectivă,
dar știu...
destinul ne-a fost mator.
norocul
nu a fost prezent
probabil era supărat pe alinierea planetelor
din constelații,
iar fericirea se pierduse
pe drum.
doar singurătatea mai dansează și acum
ca o nebună...
timpul îmi șoptește îngânduitor:

 -Calea spre Rai trece prin Iad!,,


                                              28.Aprilie.2019

Niciun comentariu:

Memoria

  Fereastra - singurul ochi al Cerului care ne recunoaște după umbre.   Drumul respiră prin talpa Aerului, după ce s-a dezbrăcat de pl...