Nici un vis

nu mai am nici un vis,

le am pierdut pe toate,

dar nici eu

nu știu

când și pe unde,

însă

mi-a rămas timp,

mult timp,

sau poate că nu.

să-mi omor moartea

sau măcar îi dau iluzii

impresia

că o pot face

(de exemplu:

cu sunetul periuței electronice de dinți

când mă spăl...),

sau cu câte un râs nepăsător,

strident,

isteric de a dreptul chiar

uneori.

vreau să mă simt

încă vie,

deși

am obosit să mai duc

boala zilelor,

atât de grea

și puturoasă,

ce zace în mine

așteptând să se aprindă candelele

lângă o cruce.

nu mai am nici un vis.

                                                  21.Octombrie.2019