vineri, 18 octombrie 2019

Umbre goale


Sunt o mamă lupoaică
ce nu și-a născut niciodată
puiul,
într-o pădure deasă
cu turme de umbre
goale,
în care urlă singurătatea la lună,
cu un sunet atât de alb
încât provoacă
spasme
fantomatice și alegorice
să tremure frica sub o unghie
al unui gând,
scormonind
printre ideei tăcute
undeva
între viață și moarte.


                                                        18.Octombrie.2019

Niciun comentariu:

Mănușă rece

  Perfecțiunea se ascunde într-un paralelipiped vertical roșu ...   Roșu explorează dintr-un trandafir captiv la reverul Morții ... ...