Balanța

lasă ușa deschisă

dacă pleci

să ne sărute ploaia

amplitudinea

stărilor de dincolo de cearcănele nopții

dactilografiind în ritmul cântecului

unei cucuvele

fiecare cuvânt îngropat în memoria tăcerii

din iarba strivită

de pașii timpului

fugind după clipe goale

ce au prostul obicei de a înclina

balanța

spre punctul uitării

lasă-mi o țigară

în loc de bun rămas

                                               26.Septembrie.2019