miercuri, 18 septembrie 2019

Dragă doamnă...


între coaste îmi stau iernile
cu zăpezile lor
mirosind a păcate arse
sub delirul salcâmilor
primăverii
 trecute prin focul primei iubiri.
într-o dimineață
de vară,
târzie
în vârful sânilor tăi,
au început
gutuii
să prindă lumina
soarelui
spre apus...

dragă doamnă,
mi se face toamnă
în cuvinte.

 ...mi-ai spus,
cândva.

                                      18.Septembrie.2019

Niciun comentariu:

Monograma hibernală

Cetină bătrână de brad, Lună albă blândă, Iarnă rece, Pe pridvor osteniți, dorm Pași... Vânt înfometat cântă... -Noapte, taci! Focul Ascultă...