Poate

...poate dacă

nu m-ai căuta...

m-ai vedea printre cuvintele

aruncate

în coșul cojilor de portocale,

sub bradul

împodobit cu nuci,

din care ne strigă pe nume

niște viermi de mătase

atât de tare,

încât se clatină și ceasul

de pe perete.

iar zăpada începe să devină roșie.

...poate dacă

nu m-ai întreba...

m-ai auzi printre cioburile oglinzii,

sparte

de ecoul clopotului unei biserici,

în care

sfinții coboară din fresce

să ne miruiască

cu lumină,

să ne mai naștem odată,

călcând pe capul

morții.

și pe demoni,

îmbătându-i

cu aghiazmă.

...poate dacă

nu m-ai atinge...

m-ai simți printre flăcările focului

arzând,

în acele nopți

când își leapădă durerea dinții

într-un borcan

cu bucăți de cretă albastră.

și stelele

se văd în ochii copilului

pierdut,

în femeia

ce desenează fluturi

pe podea.

...poate...

                                                   10.Septembrie.2019