joi, 6 decembrie 2018

Ace de gămălie



...vreau să împăiez fluturii
bolnăvicioși,
și să-i așez cu ace de gămălie între crăpăturile
asimetrice din peretele prin care citesc lumea,
trecând în grabă pe trotuarul ud de ploi,
ce nu se mai opresc...
zgomotul pașilor ce pare să spargă timpanul monotoniei,
ce îmi stă în spate
mereu,
urmărindu-mi fiecare mișcare cu ochii închiși.
într-o mână
țin plasa cu mânerul de aluminiu,
căutând
luminii aprinse...

acolo,
se adună fluturi.


                                               6.Decembrie.2018

Niciun comentariu:

Poem prescris

  -Acest poem îl prescriu, pentru cariile născute în mod consecutiv pe dinții Timpului, din excesul de sentimente contorsioniste d...