cu șoldurile
uleioase de lumină,
dimineața
pășește pe
covorul roșu,
din odaia
șoaptelor
adormite sub umbra unei așteptări
crescută din
tine...
îmi măsoară
privirea pierdută dincolo de fereastra sinelui.
căutând sensul
depărtării,
trasată spre
direcția
uitării...
de noi.
12.Decembrie.2018
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu