miercuri, 19 decembrie 2018

Cruci întoarse pe dos


a tămâie miroase nisipul ars în palma timpului,
ce a trecut pragul dincolo de noi
doi,
fugind desculț prin memoria
unei zile,
botezată în râul fecioarelor din valea
îngerilor răstigniți pe cruci întoarse pe dos
 în negrul pământului de la marginea lumii.


                                                    19.Decembrie.2018

Niciun comentariu:

Monolog din spatele ușii albastre

  Se văd ninsori în privirea ta tot mai des și mai aproape, iar mirosul de vară din păr ți se pierde în capriciile englezești de toa...