duminică, 9 decembrie 2018

Mă trag de șireturi


mă trag de șireturi
cu timpul,
pe pragul buzei
mușcată
cu brutalitate până la sânge,
ce a erupt ca o lavă dintr-un vulcan
și se prelinge printre rânduri scrise în minte,
sub ochii unei iluzii,
încăpățindu-se să te cheme dintre depărtări.



                                                        9.Decembrie.2018

Niciun comentariu:

Monograma hibernală

Cetină bătrână de brad, Lună albă blândă, Iarnă rece, Pe pridvor osteniți, dorm Pași... Vânt înfometat cântă... -Noapte, taci! Focul Ascultă...