...în momentul acela
demonii tăi,
s-au adunat sub pleoapa nopții
lăsată
peste cuvântul
aruncat pe o bucată de carton,
de sub scara care ducea spre mansarda delirul
sentimentelor
ce se înjunghiau cu lama unei contradicții.
și tâmplele
au început să mi-se crape de durere
strângeam din dinți.
mă dureau până și palmele
scormonind după lumină...
ploua și mirosea...
a sfârșit.
23.Martie.2019
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu