sâmbătă, 2 martie 2019

Oprește și ceasul



-Taci!

Vreau să ascult prima ploaie
din acest Martie
neașteptat,
cu o urechea lipită de pereți...

Îmi place cum molfăie din asfaltul uscat,
ca o târfă grasă și leneșă
tolănită în mijlocul unui divan
dintr-un bordel
undeva
pe o stradă întunecată.

-Oprește și ceasul!

Toată iarna mi-a fost dor
de acest moment.

-Absurd, nu?

-Dar nicicând nu mi-a fost mai bine
ca acum.


                                                2.Martie.2019

Niciun comentariu:

Mă plânge...

 Am obosit! Mi-e și frig.... Iar,  mâinile mi-s atât de scurte încât,  nici nu pot cuprinde tot golul acesta care atârnă de venele tăiate de...