Vocea ei

-M-ai căutat?  De ce?

 ...adesea,  nici eu

nu știu

unde sunt...

Întotdeauna

ploaia mă face să ies din mine

și să mă caut pe bulevarde

inexistente,

pornind cu pașii minții,

siguri și desculți de orice vis.

Am renunțat demult

la a avea vise.

Port doar gânduri multe

care îmi strâng

tâmplele tare,

uneori

atât de tare mă strâng,

încât

îmi vine să urlu.

Dar îmi închid ochii

și fără să cunosc direcția,

plec...

Plec în căutarea mea,

de cele de mai multe ori

noaptea...

Mă las ghidată de vocea ei

joasă

și adesea schimbătoare.

Din când în când,

îmi aprind

câte o țigară,

întorcându-mă cu spatele,

ca vântul să nu-mi stingă chibritul...

Se întâmplă să ajung tot acolo

de unde am plecat.

Alteori

încă mă mai caut

și nu știu

nici eu...

-Unde sunt?

                                             9.Martie.2019