marți, 26 martie 2019

Ultimul fulger


iarba nu mai crește sub ninsorile de cireș,
lumina nu se mai vede
cum o vedeam
cândva
prin ochii tăi,
sau tu
prin ai mei.
ecoul șoaptelor se sparge ca un vas de lut
în nopțile
rămas,
într-o poveste a unei ducese victoriene,
scrisă într-un jurnal prăfuit din sertarul încuiat
cu cheia uitării.

și dragostea-
ultimul fulger din mine.

                                                                     
                                             26.Martie.2019

Niciun comentariu:

Memoria

  Fereastra - singurul ochi al Cerului care ne recunoaște după umbre.   Drumul respiră prin talpa Aerului, după ce s-a dezbrăcat de pl...