vineri, 25 iulie 2008

Adesea...

Adesea...suflletul meu,
e un desert imens.
Lacrimele mele se,
pierd intr-un ocean.
Si obraji mei ard,
precum doua vapaii.
Iar mintea mi-e,
devorata de amintiri.
Toate acestea intotdeaunea,
doar de dorul tau(...)!

14.Iul'07

Niciun comentariu:

Se sparg diafragmele vocalelor

Străzile cresc din urmele pașilor tăi, în locul copacilor cu rădăcinile ieșite din sfera oculară tăcută a Pământului și cu ramificații c...