vineri, 25 iulie 2008

Drumul nemuririi

E noapte, si se aude
incet, doar cantecul
mortii ce ma infioara.
Inima mea, plange in
ritmul ceasornicarului.
Strigand dupa ajutorul,
zoriilor sa ma ascunda
in lumina lor, sa fug
pe drumul nemuririi.

30.Mai'07

Niciun comentariu:

Se sparg diafragmele vocalelor

Străzile cresc din urmele pașilor tăi, în locul copacilor cu rădăcinile ieșite din sfera oculară tăcută a Pământului și cu ramificații c...