vineri, 25 iulie 2008

Drumul nemuririi

E noapte, si se aude
incet, doar cantecul
mortii ce ma infioara.
Inima mea, plange in
ritmul ceasornicarului.
Strigand dupa ajutorul,
zoriilor sa ma ascunda
in lumina lor, sa fug
pe drumul nemuririi.

30.Mai'07

Niciun comentariu:

Monograma hibernală

Cetină bătrână de brad, Lună albă blândă, Iarnă rece, Pe pridvor osteniți, dorm Pași... Vânt înfometat cântă... -Noapte, taci! Focul Ascultă...