vineri, 25 iulie 2008

Drumul nemuririi

E noapte, si se aude
incet, doar cantecul
mortii ce ma infioara.
Inima mea, plange in
ritmul ceasornicarului.
Strigand dupa ajutorul,
zoriilor sa ma ascunda
in lumina lor, sa fug
pe drumul nemuririi.

30.Mai'07

Niciun comentariu:

Mănușă rece

  Perfecțiunea se ascunde într-un paralelipiped vertical roșu ...   Roșu explorează dintr-un trandafir captiv la reverul Morții ... ...