vineri, 25 iulie 2008

Poezie de dragoste banala

In lumina diminetilor mereu;
te alung din sufletul meu…
dar, in tacerea noptilor
urma amintirilor ma dor.
Lacrimile mele se risipesc…
imi spun ca te urasc
dar, doar langa tine,
stiu ca imi este bine.


20.Mai’08

Niciun comentariu:

Se sparg diafragmele vocalelor

Străzile cresc din urmele pașilor tăi, în locul copacilor cu rădăcinile ieșite din sfera oculară tăcută a Pământului și cu ramificații c...