vineri, 25 iulie 2008

Melancolia

Zi si noapte,pamantul il umbresc.
In adancul sufletului meu mi-e frig!
Iar amintirile mereu- ma urmaresc.
Din rasputeri incerc mimat sa strig…

Dar nimeni din jur…nu ma aude!
Mintea mea,e prizoniera trecutului.
Pe obraji lacrimile -curg in brazed.
In ritmul lent al ceasornicului…

Intr-un mod barbar,melancolia…
Asa…pe neasteptate ma ucide!
Cand la gream incepe-sa cada ploaia…
Si nimeni,se pare ca nu vede.

Usor imi ridic privirea spre cer.
Sa am puterea,sa merg inainte,
Cu buzele tremurand-in ruga cer…
In razboiul vietii,sa nu stau deoparte!
08.apr.05

Niciun comentariu:

Cel mai iubit dintre cei uitați

  Trebuie să mori  uneori, de mai multe ori , să fii mult mai viu, dincolo de ușile Întunericului, în mijlocul furtunilor... Doar astfel, te...