vineri, 25 iulie 2008

Ecoul amintirilor

As vrea sa-ti spun:"adio"!
apoi sa te pierd in uitare
pentru totdeauna fara,
sa privesc in urma mea!

Caci,nu ma mai cunosti si,
nu stii ce e in sufletul meu.
Iar cand vorbesti cu mine,
nu te mai inteleg deloc!

Dar nu pot sa rostesc:"adio"!
si sa merg mai departe.
Fiindca ecoul amintirilor,
ma intoarce la tine mereu.
24.Nov'06

Un comentariu:

Anonim spunea...

ff frumos si din pacate ff adevarat :( ai grija d tine :*

Rectilinie - mini-poem în rimă

  Chei fără cuvânt, aruncate în vânt...   Răni spre apus, în tranzit opus, vara s-a supus...   Dincolo de linie, într-o ve...