vineri, 25 iulie 2008

Teama

Trenul Nirvanei cred ca,
a pornit spre gara vietii
mele, dar, nu stiu daca
sunt pregatita sa plec,
in aceasta calatorie
si, sa las totul in urma
mea, fara regrete desi,
asta mi-am dorit mereu.

Doamne, te rog mai lasa-ma,
o vreme in viata caci, vreau
sa mai adun in bagajul
sufletului meu, tot ceea ce
destinul m-a impiedicat mereu,
pana acum sa am:Bucuria
de-a trai si, vesnica Iubire!

29.Mai'07

Un comentariu:

CataRG spunea...

Esti talentata. Nu am mai citit poezii din scoala. Doar am scris. Incearca sa fii mai optimista. Constatarea raului nu schimba lumea.

Rectilinie - mini-poem în rimă

  Chei fără cuvânt, aruncate în vânt...   Răni spre apus, în tranzit opus, vara s-a supus...   Dincolo de linie, într-o ve...